Workload Management |
Configurarea şi rularea exemplului BeenThere |
Această secţiune descrie paşii pentru configurarea mediului, aşa cum sunt arătaţi în Figura 1 şi instalarea şi rularea exemplului BeenThere. Se presupune că următorul program este deja instalat:
Nume maşină | Software instalat |
web |
IBM HTTP Server IBM HTTP Server plug-in |
app1 | IBM WebSphere Application Server |
app2 | IBM WebSphere Application Server |
dm | Manager implementare IBM WebSphere Application |
Notă: Următoarele instrucţiuni presupun că serverul Web şi serviciul său de administrare rulează şi că o definiţie de server Web a fost creată pe managerul de implementare pentru a propaga automat fişierul plugin-cfg.xml.
Efectuaţi următorii paşi pentru a adăuga nodurile de server de aplicaţii în celulă:
addNode <deploymgr host>
addNode.sh <deploymgr host>
install_root/bin/addNode <deploymgr host> <deploymgr port> -profileName <profileName> -startingport <portblock>
Serverele de aplicaţii sunt acum încorporate în celulă.
Cluster-ul MyWebCluster furnizează echilibrarea încărcării de lucru şi preluarea la defect pentru servleturi.
Parcurgeţi paşii următori pentru a crea cluster-ul MyWebCluster:
Cluster-ul MyWebCluster este acum creat.
Cluster-ul MyEJBCluster furnizează echilibrarea încărcării de lucru şi preluarea la defect pentru bean-urile enterprise.
Parcurgeţi paşii următori pentru a crea cluster-ul MyEJBCluster:
Notă:Pe o platformă distribuită, opţiunea Preferare local arată că cererile sunt rutate la bean-ul enterprise care rulează pe nodul local, dacă este dâisponibil. Opţiunea Preferare local este dezactivată în configuraţia Exemplului pentru a demonstra managementul încărcării de lucru pentru cererile EJB.
Cluster-ul MyEJBCluster este acum creat.
În timpul creării clusterului MyWebCluster, opţiunea Generare porturi Http unice este selectată pentru fiecare nou membru de cluster. Selectând această opţiune se evită conflictele de porturi HTTP prin crearea unei valori de port unice pentru feicare server de aplicaţii nou creat.
Realizaţi următorii paşi pentru a vă asigura că fiecare valoare de port HTTP care este creată dinamic are asociată o intrare de alias gazdă configurată pentru gazda virtuală default_host:
Gazda virutală este acum actualizată.
Serviciul de configuraţie WebSphere nu este activat implicit pentru serverele de aplicaţii. Exemplul necesită acest serviciu pentru a citi prin program fişierele de configuraţie WebSphere Application Server pentru a obţine informaţiile de mediu.
Efectuaţi următorii paşi pentru a activa serviciul de configuraţie WebSphere:
Serviciul de configuraţie WebSphere este acum activat.
Efectuaţi următorii paşi pentru a instala fişierul BeenThere.ear:
Dacă nu doriţi să folosiţi BeenThere cu securitatea, puteţi sări peste această secţiune. Pentru a folosi BeenThere cu securitatea, faceţi clic aici pentru instrucţiuni despre configurarea securităţii.
Parcurgeţi paşii următori pentru a porni serverele:
Serverele sunt acum pornite.
Pentru a rula exemplul, deschideţi într-un browser adresa de web pentru BeenThere, http://<host_name>/wlm/BeenThere, unde <host_name> este numele de gazdă sau adresa IP unde rulează IBM HTTP Server.
Reţineţi că în WebSphere Versiunea 6 şi mai nouă, există noi funcţii care sunt proiectate să maximizeze debitul întregului mediu. Aceasta înseamnă în ultimă instanţă că atunci când testaţi exemplul BeenThere pe aceste versiuni, componenta Workload Management s-ar putea să nu ruteze cererile în mod strict la valorile exacte ale ponderilor. Ponderile pot fi modificate la momentul rulării, aşa că metodele de verificare de mai jos pot fi incorecte. În aceste scenarii, metoda cea mai bună de a verifica funcţia WLM este să vă asiguraţi că cererile sunt rutate la toţi membrii clusterului, indiferent dacă această rutare se face sau nu strict în funcţie de ponderi. Există şi metode de a dezactiva aceste mecanisme de reacţie (feedback); pentru mai multe detalii contactaţi dacă este necesar suportul IBM.
Efectuaţi următorii paşi pentru a verifica că managementul încărcării de lucru pentru containerul Web lucrează corect aşa cum a fost configurat.
Deschideţi într-un browser adresa de web pentru BeenThere, http://<host_name>/wlm/BeenThere, unde <host_name> este numele de gazdă sau adresa IP unde rulează IBM HTTP Server.
Valorile din sumarul de rulare a servletului se modifică, aşa cum este demonstrat în următorul exemplu:
Nodul servletul va fi acum app2 în loc de app1. rezultatele arată că IBM HTTP Server dispecerizează cererea HTTP la celălalt membru request al clusterului MyWebCluster, numit WebServer2 pe app2. Rulări repetate ale servletui dezvăluie un comportament de management al încărcării de lucru pentru cererile HTTP bazat pe valorile de ponderi configurate pentru membrii clusterului MyWebCluster.
Se verifică acum configuraţia de managemet al încărcării de lucru pentru containerul Web.
Efectuaţi următorii paşi pentru a verifica că managementul încărcării de lucru pentru containerul EJB lucrează corect aşa cum a fost configurat.
Pe o platformă distribuită, valorile sumarului de rulare bean vor fi asemănătoare cu următorul exemplu:
Din acest exemplu, puteţi vedea comportamentul de management al încărcării de lucru la rulare pentru bean-ul enterprise bazat pe valorile de pondere configurate pentru membrii clusterului MyEJBCluster. Pe app2 rulează trei invocări ale bean-ului enterprise pentru o singură rulare de invocare pe app1.
Pe platforma z/OS, valorile de pondere sunt folosite pentru a echilibra cererile HTTP, dar nu sunt folosite pentru a echilibra cererile IIOP (Internet Inter-ORB Protocol).
Se verifică acum configuraţia de managemet al încărcării de lucru pentru containerul EJB.
Efectuaţi următorii paşi pentru a verifica că ponderile membrilor clusterului de bean sunt setate corect, aşa cum au fost configurate.
Comparaţi rezultatele cu următorul exemplu:
Rezultatele arată valorile de pondere pentru toţi membrii clusterului MyEJBCluster. EJBServer1 are o pondere de 1 şi EJBServer2 are o pondere de 3.
Ponderile membrilor clusterului bean au fost acum verificate.
Felicitări, aţi văzut cum acţionează managentul încărcării de lucru şi aţi verificat că exemplul BeenThere funcţionează corect, aşa cum a fost configurat.